Numărul freelancerilor din Uniunea Europeană s-a dublat din 2000 până în 2014, iar România nu a rămas mai prejos, astăzi lucrând în regim freelanceing între 500.000 și 2 milioane de persoane. Se preconizează că în următorii zece ani aceste cifre se vor dubla. În acest context, cadrul legat și fiscal al freelancerului român începe să prindă contur, iar autoritățile încep, încet, încet, să acorde atenție și celor care nu lucrează la stat sau la privat, ci dintr-o cafenea sau din intimitatea propriei case.
Ce este un freelancer?
Unde se încadrează freelancerii din punct de vedere fiscal?
Ce declarații trebuie să completeze freelancerii?
Ce este un freelancer?
Freelancerul (numit la noi și liber profesionist) lucrează într-un domeniu în care este calificat profesional (sau nu) fără a fi atașat unei organizații. El poate lucra de la câteva zile la câteva luni cu un client apoi trece la următorul proiect sau client sau ambele. Freelancerul este propriul șef, își creează propriul program de lucru, poate lucra de oriunde și își alege proiectele după un set de criterii stabilit de el însuși.
Mai jos sunt câteva avantaje ale persoanelor care lucrează în regim freelance:
- Salariul poate fi mult mai mare decât dacă ar lucra din postura de angajat (bineînțeles că și munca este pe măsură).
- Proiectele de freelancing pot fi păstrate ca un hobby, cel puțin la început, când nu știi cum funcționează lucrurile (poți câștiga câteva mii de euro într-o lună însă următoarea s-ar putea să îți aducă doar 100 euro).
- Freelancingul este accesibil – tot ceea ce ai de făcut este să asiguri o conexiune bună la internet și să te înscrii pe una sau mai multe platforme de freelancing (majoritatea îți iau un comision).
- Grad mare de control – dacă atunci când ești angajat primești proiectele venite de sus sau de la alții, când ești freelancer îți poți alege propriii clienți și proiectele care sunt pe gustul tău. Te pricepi la publicitate dar nu vrei să creezi spoturi pentru anumite branduri? Te poți orienta spre un spital de copii sau un ONG care are valori ce coincid cu ale tale.
- Birocrație zero – pentru a realiza un proiect, trebuie să te înscrii, să scrii un text care să convingă viitorul client și să oferi câteva exemple din proiectele anterioare. Odată ce ești ales, te poți apuca de treabă, iar dacă este vorba de un job de câteva ore să fii plătit în aceeași zi.
- Grad mare de independență – dacă ești freelancer poți lucra în weekend și poți sune pas în timpul săptămânii (atunci când trebuie să duci copiii la școală, să vizitezi o rudă bolnavă la spital etc). În funcție de cât de bine ești organizat, dacă predai proiectul înainte de deadline, clientului nu îi va păsa dacă ai lucrat dimineața la ora 5 sau seara târziu până la ora 2.
Pentru a te bucura de aceste beneficii, tu, ca freelancer, va trebui să te ocupi de promovare (unii clienți acordă o atenție specială și prezenței pe rețelele sociale), găsirea clienților, organizarea timpului și a taskurilor, munca efectivă, trimiterea proiectului și realizarea eventualelor rectificări (există clienți cu care vei stabili mici deadlineuri pe parcurs pentru a le arăta cum merg lucrurile).
Freelancer vs antreprenor
Există o linie de demarcare de multe ori incertă între freelancer și antreprenor. În general, freelancerul prestează servicii (creează un software, realizează colaje de fotografii, traduce, ilustrează etc) în timp ce antreprenorul este mai degrabă comerciant (poate fi proprietarul unui startup).
Bineînțeles că aceste roluri se pot suprapune. De exemplu, un freelancer pasionat de design vestimentar poate crea haine unicat pe care, mai apoi, să le vândă pe site-urile specifice de comerț online.
SRL sau PFA
Cele mai populare forme juridice printre freelanceri sunt SRL-urile (societate cu răspundere limitată) și PFA-urile (persoană fizică autorizată). Fiecare formă juridică vine cu avantajele și provocările sale. Mai jos poți citi câte ceva despre fiecare în parte pentru a te decide mai ușor care ți se potrivește.
Realizezi mai multe activități sau vrei să îți extinzi aria de interese și ai planuri mari de viitor? Atunci s-ar putea ca SRL-ul să fie cea mai bună soluție pentru tine. Mai jos sunt câteva dintre beneficii:
- nu trebuie să deții atestare pentru activitatea pe care o prestezi (de exemplu, dacă ești specializat pe contabilitate dar te pasionează designul vestimentar îți poți deschide o afacere în această zonă)
- vei plăti TVA abia după ce depășești plafonul de 300.000 lei
- vei avea de plătit 1% impozit din cifra de afaceri dacă ai înregistrat pe firmă cel puțin un contract individual de muncă (poți fi chiar tu)
Unul dintre neajunsurile înființării unui SRL este faptul că trebuie să petreci mult timp pe la ANAF pentru a scrie declarații (vezi mai jos ce și cum).
Dacă nu îți dorești un SRL poți merge pe varianta PFA-ului. Pentru acest lucru trebuie să te înregistrezi la Registrul Comerțului și să menționezi că obții venituri din activități independente. Care sunt avantajele înființării unui PFA? În primul rând timpul de înființare este scurt (maxim 10 zile) iar costul este de aproximativ 250 lei.
De asemenea, contabilitatea se realizează în partidă simplă (în cazul SRL-ului este nevoie de partidă dublă) putând de multe ori fi realizata chiar și de persoanele fără experiență contabilă. În fine, există posibilitatea de a-ți deduce cheltuielile afacerii. Aici intră întreținerea sediului (care poate fi propriul apartament), cheltuielile necesare întreținerii autoturismului și orice alte achiziții necesare activității pe care o prestezi.
Un mare neajuns dacă ai PFA este că asigurările sociale te pot ajunge mult, deoarece se calculează în funcție de venitul tău estimat.
Ca o alternativă, în ultimii ani tot mai mulți freelanceri au devenit PFI (persoană fizică independentă). Potrivit Codului Fiscal, pot fi PFI acele persoane cu profesii liberale (desfășurate individual sau prin asociere) din domeniul artistic, literar, științific, educativ, juridic, financiar etc (aici poți vedea un ghid complet realizat de ANAF).
Pentru a te înregistra la PFI trebuie să mergi la Administrația Financiară din orașul tău pentru a primi un Cod de Înregistrare Fiscală CIF (certificat de înregistrare fiscală). În mai puțin de o săptămână poți ridica CIF-ul fără costuri suplimentare.
În ceea ce privește contabilitatea, aceasta trebuie realizata în partidă simplă (încasări și plăți).
Spre deosebire de PFA, dacă ești înregistrat PFI nu vei fi impozitat în avans pentru venituri, dar va trebui să plătești, conform articolului 69 din Codul Fiscal:
- impozitul pe venituri din activități independente (16%)
- contribuția de asigurări sociale de sănătate – CASS (10%)
- contribuția de asigurări sociale – CAS (în cotă individuală – 10,5% sau în cotă integrală – 26,3%)
Activități dependente vs activități independente
Potrivit articolului 67 din Codul Fiscal, activitățile independente sunt acele activități care cuprind venituri din:
- prestări de servicii
- venituri din profesii liberale
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală
- activități de producție
- comerț
Prin comparație, activitățile dependente sunt cele desfășurate la sediul unei firme, atunci când sunteți angajat cu un contract individual de muncă.
Sursă foto: Unsplash
Unde se încadrează freelancerii din punct de vedere fiscal?
Atunci când vine vorba de forma legală, cu excepția persoanelor care obțin venituri din drepturi de autor (și în acel caz mai mici decât venitul minim x 12 în fiecare an), freelancerii trebuie să fie înregistrați cu o formă juridică sau alta.
Dacă îți înființezi un SRL, potrivit Codului Fiscal (articolele 67-75) ai venituri care se înscriu în categoria veniturilor din activități independente (din 2016, persoanele din acestă categorie trebuie să plătească și asigurări sociale).
Astfel, dacă ai avut o cifră de afaceri mai mică de 100.000 euro (forma juridică este de microîntreprindere) te vei confrunta cu impozit pe profit (care poate fi între 1 și 3% de la caz la caz), 5% impozit pe dividente, 10% pentru CASS și CAS (10,5% – cota individuală sau 26,3% – cotă integrală). Dacă ai un profit mai mare de 100.000 euro anual (se calculează pe 31/12) impozitul de profit este de 16% începând din primul trimestru în care ai depășit plafonul.
Dacă, pe de altă parte, ai PFA, vei avea de plătit pe lângă impozitul pe venit de 16% și CAS de 10,5% – cota individuală sau 26,3% – cotă integrală, CASS de 10%. Merită știut că sub un anumit plafon nu se plătește contribuția CASS (de exemplu, dacă ai venituri anuale mai mici de venitul minim pe economie exprimat x 12).
Ce declarații trebuie să completeze freelancerii?
Declarațiile pe care trebuie să le depună un freelancer depind foarte mult de forma juridică (SRL, PFA, PFI) dar și de venituri (de exemplu, un SRL cu venituri mai mici de 300.000 lei anual nu plătește TVA).
Declarații pentru freelancerii cu SRL
Astfel, freelancerii care au SRL și nu plătesc TVA trebuie să depună declarația 100 la începutul fiecărui trimestru. Aceasta vizează “obligațiile de plată la bugetul de stat”. De asemenea, dacă ai clienți din Uniunea Europeană (din alte țări decât România) trebuie să depui declarația 091 (“prestări de servicii în spațiul intracomunitar”) și declarația 390 (numită și “declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările de servicii intracomunitare”).
Dacă, de pe altă parte, ești înregistrat ca SRL și ai avut venituri anuale mai mari de 300.000 lei și mai ai și 2-3 colaboratori, va trebui să mai completezi câteva declarații. Mai întâi, declarația 101 privind impozitul pe profit, apoi declarația 112 (“obligații de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”), declarația 300 (“decontul de taxă pe valoare adăugată”), declarația 301 (“decont de taxă pe valoare adăugată pe luna precedentă”), declarația 394 (“livrările/prestările de servicii și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA”).
De asemenea, dacă te deplasezi (temporar) în spațiul european pentru un proiect (fie că ești plătitor de TVA sau nu) trebuie să mai completezi declarația 201.
Declarații pentru freelancerii cu PFA
Dacă lucrezi în regim de freelancing și ești înregistrat ca PFA ai de depus, pentru început, declarația 200 (“declarație privind veniturile realizate în România”) și declarația 220 (“declarație privind veniturile și cheltuielile estimate pentru anul în curs”). Mai apoi, trebuie să depui declarația 600 (“declarația privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”) și declarația 392 (“declarație privind livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile efectuate în anul precedent”).
Dacă ai PFA, obții venituri mai mari de 50.000 euro și ai minim 2-3 angajați, trebuie să depui declarații suplimentare referitoare la TVA precum declarația 300 (“declarație privind decontul de taxă pe valoarea adăugată”), declarația 394 (“declarația privind livrările/prestările de servicii și achizițiile efectuate pe teritoriul național”), declarația 94 (“declarație privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală estre trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent”), declarația 390 (“declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările de servicii intracomunitare”), declarația 112 (“declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”), și declarația 97 (“notificare privind aplicarea sistemului TVA la încasare”).
Declarații pentru freelancerii cu PFI
Dacă lucrezi sub umbrela PFI (persoană fizică independentă) vei avea de completat mai puține declarații. Pentru început, vei completa declarația 70 (“declarație de înregistrare fiscală”) și declarația 220 (“declarație privind veniturile și cheltuielile estimate pentru anul în curs”).
Dacă ai obținut venituri mai mari decât venitul minim pe economie x 12 ești obligat să completezi declarația 600 (“declarația privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”) și declarația 212 (“declarație unica privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”).
După primul an de funcționare va trebui să depui declarația 392 (“declarație privind livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile efectuate în anul precedent”). Dacă ai venituri mai mari de 300.000 lei pe an, vei mai completa și declarația 112 (“declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”).
Freelancerii, la fel ca și alte categorii de persoane care lucrează sau prestează servicii sunt supuși taxelor. Deși nu există o categorie cu titlul “Freelanceri” în Codul Fiscal, plaja largă de forme juridice care variază de la SRL (și formele sale variate) la PFA și PFI îți permit suficientă flexibilitate pentru a te decide care ți se potrivește cel mai mult.
Sursa foto: Unsplash
