De-a lungul istoriei, ideea unei sume de bani plătite la bătrânețe, după retragere sau după ieșirea din câmpul muncii, a existat în mai multe forme.
Care este rolul pensiei și de ce a fost reformată
Pilonul II – pensia privată obligatorie
Pilonul III – pensia privată facultativă
Paşii necesari pentru înscrierea la un fond de pensii private
Ce drepturi ai în sistemul de pensii private
Măsurile de siguranță ale pensiilor private
De exemplu, pe vremea Imperiului Roman, veteranii primeau o sumă de bani chiar dacă nu mai serveau în legiunile romane. În secolul al XVII-lea, profesorilor și văduvelor clericilor din principatele germane li se acordau o sumă de bani pe post de pensie.
Cu toate astea, cel care a inițiat ideea de scoatere la pensie a populației peste o anumită vârstă a fost cancelarul german Otto von Bismarck. În 1883, toți oamenii peste 65 de ani erau forțați să iasă la pensie, iar pentru asta urmau să primească periodic o sumă de bani.
Care este rolul pensiei și de ce a fost reformată
Sistemul de pensii inițiat în urmă cu mai bine de 100 de ani a funcționat multă vreme cu succes. Principiul de bază al pensiei este următorul: angajații de astăzi plătesc pentru pensionarii de astăzi.
Numai că, în condițiile în care numărul pensionarilor l-a depășit pe cel al salariaților, statul a fost nevoit să vină cu soluții suplimentare. Acestea sunt pensiile private. În acest moment, sistemul de pensii din România este împărțit în trei categorii sau piloni:
- Pilonul I – este sistemul public de pensii, aflat în grija statului
- Pilonul II – este sistemul de pensii obligatorii administrate privat; mai este cunoscut şi sub denumirea de pensie privată obligatorie, cu contribuţii definite
- Pilonul III – este sistemul de pensii private facultative
Pilonul II – pensia privată obligatorie
Acest sistem de pensii se constituie prin redirecţionarea unei părţi din contribuţia plătită de un angajat la bugetul de asigurări sociale către fonduri de pensie private. În acest moment, fiecare angajat plăteşte o contribuţie de asigurări sociale (CAS) aferentă sistemului public de pensii, contribuţie echivalentă cu 25% din salariul brut al fiecărui contribuabil.
Plata către Pilonul II se face obligatoriu, lunar, şi nu înseamnă o sumă în plus faţă de contribuţia la pensia obligatorie de stat (Pilonul I).
Mai exact, suma oprită la fiecare salariu pentru pensie este împărţită în două cote: una merge către sistemul public de pensii administrat de stat, cealaltă merge la fondul de pensii administrat privat.
Cota plătită anual către Pilonul II a crescut în fiecare an de la introducerea acestui sistem dual de pensii:
- în 2008, la lansarea acestuia, era de 2% din veniturile salariale brute;
- în 2016, cota plătită la Pilonul II a ajuns la 8% din veniturile salariale brute.
În acelaşi timp, cota plătită către sistemul public de pensii (Pilon I) a scăzut corespunzător, astfel încât totalul contribuţiilor obligatorii este mereu constant pentru angajat.
Cine participă la sistemul de pensii administrate privat – Pilon II
Potrivit legii, modul de înscriere la un fond de pensii administrate privat este împărţit în două categorii:
- obligatoriu pentru angajaţii de până la 35 de ani, asiguraţi la sistemul public de pensii
- opţional pentru persoanele cu vârsta între 35 şi 45 de ani
Odată înscris în acest sistem de pensii administrate privat, nu mai poţi renunţa la el. Cu toate astea, legislaţia în vigoare permite transferul între fondurile de pensie privată obligatorie.
Când vei putea beneficia de pensia privată obligatorie
În funcţie de vârsta ta de pensionare, vei primi dreptul la pensia privată în momentul pensionării. Acest lucru este valabil fie că este vorba de pensionarea odată cu împlinirea vârstei necesare, fie de pensionarea pe caz de boală sau din alte motive.
În acest moment, în ţara noastră, vârsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi.
Pilonul III – pensia privată facultativă
Principalul rol al pensiei facultative este de a crește resursele financiare disponibile ale salariaților la vârsta pensionării. Spre deosebire de Pilonul II, pensia facultativă reprezintă doar decizia salariatului și nu condiționează participarea în funcție de vârstă.
Oricine are posibilitatea de a contribui cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Singurele criterii pentru a beneficia de o pensie facultativă sunt:
- participantul trebuie să aibă vârsta de cel puţin 60 de ani atunci când solicită pensia;
- să fi efectuat cel puţin 90 de contribuţii lunare (nu neapărat consecutive) la fond;
- să deţină o sumă minimă acumulată în contul individual la fondul de pensii facultative Pilon III.
În cazul în care cele 90 de contribuții nu au fost efectuate sau suma din cont nu este suficientă pentru o pensie minimă, participantul primește suma acumulată sub formă de plată unică.
Avantajele Pilonului III
- nu se plătește impozit pentru contribuţie, în cazul în care aceasta e mai mică decât echivalentul a 400 de euro/an/persoană;
- contribuția se deduce din impozitul pe venit, în anumite condiții;
- suma acumulată în cont va fi disponibilă la împlinirea vârstei de 60 de ani sau în caz de invaliditate permanentă;
- în caz de deces, moştenitorii vor beneficia de suma din contul fondului de pensii facultative;
- poți alege fondul de pensii la care vei contribui, nivelul contribuţiei şi perioada în care vrei să cotizezi.
Un alt lucru important legat de Pilonul III: orice persoană care întruneşte condiţiile de eligibilitate specifice poate participa la mai multe fonduri de pensii facultative.
Paşii necesari pentru aderarea la un fond de pensii private
Primul lucru pe care trebuie să îl faci ca să obţii o pensie privată este să aderi la un fond de pensii administrat privat (pentru Pilonul II, obligatoriu) şi să te înscrii, numai dacă doreşti, şi la un fond de pensii facultative (Pilonul III).
Pasul 1. Alegerea fondului de pensii private
În cazul în care eşti o persoană eligibilă pentru a adera la un fond de pensii private, este important mai întâi să te informezi asupra diverselor fonduri de pensii existente în România şi să-l alegi pe cel mai potrivit pentru tine şi pentru nevoile tale.
Listele cu fondurile de pensii private şi detaliile acestora pot fi accesate pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Fiscală (ASF), singura instituţie care decide ce fonduri de pensii private îndeplinesc condiţiile legale.
- Lista fondurilor de pensie privată obligatorie (Pilon II)
- Lista fondurilor de pensie privată facultativă (Pilon III)
Pentru a alege în cunoştinţă de cauză, este indicat să verifici condiţiile de aderare specifice fiecărui fond de pensii pe site-urile administratorilor de fonduri de pensii private. O altă idee bună este să te documentezi despre fiecare fond în parte urmărind articolele din publicaţiile de specialitate.
Pasul 2. Semnarea actului individual de aderare
Când te-ai decis către ce fond de pensii private vrei să te îndrepţi, trebuie să iei legătura cu un agent de marketing al administratorului acestui fond, pentru semnarea actului de aderare.
Acest document reprezintă actul de voinţă de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul unei scheme de pensii private. Actul individual de aderare primeşte o serie şi un număr unic alocat de ASF, sigla şi datele de contact ale administratorului şi este completat de:
- participantul la fondul de pensii private (angajatul);
- reprezentantul societăţii de administrare a fondului de pensii private;
- agentul de marketing.
În cazul Pilonului II – pensia privată obligatorie -, actul de aderare este unic. Cu alte cuvinte, fiecare participant poate semna un singur act de aderare, cu un singur administrator de fond.
IMPORTANT: dacă ai până în 35 de ani şi nu ţi-ai ales încă un fond de pensii administrate privat, vei fi repartizat în mod automat şi aleatoriu către un astfel de fond.
În cazul Pilonului III – pensia privată facultativă -, fiecare salariat poate opta pentru unul sau mai multe fonduri de pensii private şi poate decide cu ce sumă va contribui la fiecare în parte.
Pasul 3. Urmăreşte performanţele fondului de pensii private ales
După ce ai aderat la un fond de pensii private, este recomandat să păstrezi legătura cu agentul de marketing prin intermediul căruia ai aderat.
În acest fel vei rămâne mereu informat cu privire la beneficiile tale şi la performanţele investiţiilor administratorului fondului de pensii, dar şi despre drepturile şi obligaţiile tale.
Ce drepturi ai în sistemul de pensii administrate privat
În sistemul de pensii administrate privat, spre deosebire de cel de stat, contribuţiile lunare sunt nominale şi devin proprietatea ta imediat ce ajung în contul personal din cadrul fondului de pensii.
Până la pensionare ai:
- dreptul de a alege după cum doreşti fondul de pensii administrate privat, în funcţie de performanţele administratorului şi de rezultatele acestuia de a-ţi investi banii pe termen lung;
- dreptul de a te muta cu plata contribuţiilor şi suma deja acumulată la un alt fond de pensii private obligatorii.
După pensionare ai:
- dreptul de a utiliza activul personal pentru încasarea pensiei private;
- dreptul de a primi printr-o plată unică toată suma acumulată pentru pensia privată;
- dreptul de a beneficia în continuare de administrarea activelor din care este plătită pensia ta.
Cât va fi pensia ta privată
Pensia privată pe care o vei primi la ieşirea la pensie depinde în principal de doi mari factori:
- de banii strânşi în conturile individuale din sistemul de pensii private, deci de contribuţiile efectuate în timpul vieţii active;
- de randamentul obţinut din investiţiile făcute de societatea de administrare a fondurilor de pensii private.
Cu alte cuvinte, pensia privată este calculată în funcţie de activul personal net, sumă acumulată din contribuţii şi din investirea acestora de către administratorul fondului de pensii.
Plata pensiei va fi făcută în contul tău de către un furnizor de pensii ales de tine.
În cazul în care ai aderat la un fond de pensii private mai târziu, sunt şanse ca activul tău personal net să fie prea mic pentru a te îndreptăţi să primeşti o pensie privată. În această situaţie, banii vor fi încasați sub formă de plată unică, într-o singură tranşă.
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul angajaţilor pensionaţi pentru invaliditate din cauza unor afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii.
Ce se întâmplă în caz de deces
Banii acumulaţi pot fi moşteniţi dacă persoana înscrisă într-un fond de pensii privat încetează din viaţă înainte să solicite deschiderea dreptului la pensie. Suma poate fi plătită către moştenitori în tranşe sau ca plată unică.
Măsurile de siguranță ale pensiilor private
Controlul sistemului de pensii private din România este împărțit între patru instituții de stat cu atribuții în acest domeniu:
- ANAF
- Casa Națională de Pensii Publice
- Camera Auditorilor Financiari din România
- Autoritatea de Supraveghere Financiară
Una dintre principalele măsuri de siguranță este verificarea constantă a rentabilității fiecărui fond de pensii. Aceasta este comparată cu rata minimă de rentabilitate a fondurilor existente în piață. Dacă un fond este sub rata minimă timp de patru trimestre consecutive, administratorul pierde autorizaţia de funcţionare, iar activele vor fi transferate altui fond.
Alte măsuri de siguranță stabilite prin lege:
- administratorii fondurilor sunt obligați să separe activele fondurilor de pensii de ale lor;
- administratorii sunt obligați să constituie şi să mențină permanent un volum adecvat de lichidităţi, corespunzător angajamentelor financiare asumate de societatea de administrare;
- obligația administratorului ca nicio operaţiune cu activele fondului să nu poată fi efectuată fără acordul depozitarului, instituţie care răspunde solidar cu administratorul în faţa participanţilor;
- restricţionarea investiţiilor care pot fi efectuate de administratorii fondurilor de pensii administrate privat, în scopul protejării intereselor participanţilor la aceste fonduri.
Sursa foto: Shutterstock
